Biserica „Înălțarea Domnului” - Bozovici

Parohia Bozovici este situată în partea de S-E a județului Caraș-Severin în depresiunea Almăjului la confluent râurilor Miniș și Nera,pe artera națională Oravița-Băile Herculane.

Prima atestare documentară sub această de numire apare la anul 1484 în cadrul districtului privilegiat Almăj și face parte din formațiunea politică administrative feudală a Banatului și Severinului.Numele localității vine de la familia Lazăr de Bozovici (Lazarus de Bohowitz) ca împuternicit al regelui Matei Corvin a asista la ceremonia înnobilarii lui Iacob Gârlișteanu din Rudăria. În 1551 Petru Popovici ban de Severin a donat satul Bozovici famililor Lazer Bokoș și Laczugh.Bozoviciul de-a lungul istoriei Almăjului a fost centru politic si administrativ al așezărilor din acest ținut.

Între anii 1552-1658 Almăjul a fost supus turcilor plătind anumite dări dar nefiind ocupat militar de aceștia.Între 1658-1687 turcii stăpânesc si administrează Almăjul prin beiul turcesc ce a locuit la Bozovici.Perioada anilor 1687-1718 au fost vremuri tulburi datorită razboiului dintre turci si austrieci pentru stăpânirea acestui ținut.Din anul 1718 până in 1872 Almăjul se află sub stăpânirea austriacă,satele fiind militarizate si administrate direct de Curtea de la Viena.Între 1745-1750 se zidește cazarma de la Bozovici în scopuri militare.Între anii 1872-1918 Almăjul se află sub administrația maghiară.Din 1782 până după al doilea razboi mondial comuna Bozovici a fost reședință de plasă in cadrul județului Caraș.

Despre existența unei biserici în Bozovici avem date din anul 1750, despre ea se afirmă că a fost construită din lemn acoperită cu șindrilă și frumos ornamentată. În 1778 în acestă biserică s-au predat cei 10 haiduci almăjeni căpitanului Kreiner,comandantul companiei din Bozovici și au primit actul de iertare denumint General-Pardon. Locul vechii biserici a fost pe locul numit crucea lui Witak. Biserica a fost arsă la o incursiune a turcilor in Almăj între 1788-1790.

Actuala biserică a fost zidită între anii 1798-1803 de către antreprenorul Max sau Mihai Bart din Biserica Albă.Preoții care au mobilizat comunioanele din Bozovici să sprijine prin muncă şi băneşte zidirea bisericii au fost preoţii Mihai Popovici şi Gheorghe Stanoilovici ajutați de către diaconul Grigorie Obradovici.Zidirea a costat 5704 florini, bani colectați prin grija bisericii.Biserica a fost sfințită de episcopul Iosif Ioanovici de Șacabent.

Biserica este contruită în stil baroc în formă dreptunghiulară cu altarul îndreptat spre răsărit.Fundația este din piatră iar zidurile din cărămidă arsă si piatră având grosimea de 1.30m.În exterior sunt 20 coloane (imitație) romane și 5 firide în care sunt pictate icoane.Turnul este înalt de 20m acoperit cu tablă de cupru, iar biserica este acoperită cu țiglă.În turn se găsesc 3 clopote şi ceasornicul.În exterior pe partea de miazăzi este confecționat un ceas solar care indică orele de la 9 dimineața pâna la 3(15) după amiază datând din 1854.Biserica are dimensiunile de 23.70m lungime și 7.60m lățime.

Pictura bisericii a fost efectuată in anul 1821 de către pictorul Mihai Popovici. După incendiul din 1847 biserica a fost pictată din nou de pictorul Dimitrie Turcu în anul 1857 pentru suma de 50 florini de argint.Singura icoană rămasă după incendiul de la 1847 este icoana Maicii Domnului de pe stâlpul din spatele tronuluiMaicii Domnului.Restaurări ale picturii au avut loc 1938 și 1978.Ultima restaurare a avut loc în anul 2007 sub păstorirea preotului paroh Ion Cherescu și a fost sfințită la data de 1 iunie 2008 de către P.S Lucian Episcopul Caransebeșului.