Biserica „Nașterea Maicii Domnului” - Mehadica

Comuna Mehadica este o comună rurală din sud-vestul judeţului Caraș-Severin, fiind așezată în regiunea "Craina".

Teritoriul comunei Mehadica este apreciabil de mare fiind delimitat la est de comunele Domaşnea, Cornea şi Cuptoare, la sud cu Globu-Craiovei, Lăpuşnicel, la vest cu Pârvova şi Borloveni,la nord cu Teregova, Verendin şi Luncaviţa.

Numele comunei Mehadica este un diminutiv al co­munei mari Mehadia de lângă Băile Herculane având ace­laş înţeles format fiind din aceeaşi tulpină numită "Meha" care provine din slavonescul cuvânt "Muha" care înseamnă "muscă" dar şi "albină" iar Meha-dia precum şi Meha-dica înseamnă "muscărie", ţinutul sau ţara muştelor unde sunt albini multe,dar în deosebi muşte multe, cum e musca columbac, care se găsește îndeosebi în partea sudică a Banatului. Când și unde s-a întemeiat comuna Mehadica nu se ştie precis.Probabil că şi acest sat, ca şi majoritatea satelor româneşti de pe văile Şi ascunzişurile munţilor s-au format aşa, că în timpurile vechi năvălind popoarele barbare în mai multe rânduri, valuri după valuri peste poporul român, acesta a fugit din calea lor, cum şi cu ce bietul a putut lua cu sine,pe văi ascunse, unde s-a aşezat pentru totdeauna. Aşa s-a putut întemeia şi Mehadica în valea în care se află acum, la poalele dealurilor şi a munţilor acoperiţi cu păduri secu­lare, când loouitorii de prin Mehadia - de la care au luat numirea locului de aşezare şi din alte localităţi de pe lângă şoseaua naţională - foarte veche - Orşova-Caransebes, s-au refugiat şi stabi­lit aici.

Biserica este construită în formă de navă cu un singur turn, cu ziduri groase de 1 m, având lungimea de aproximativ 26 de m, lățimea de aproximativ 12 m, iar înălțimea turnului este de aproximativ 22 de m. A fost zidită în anul 1769-1771, dar nu se știe de către cine cu contribuția tuturor credincioșilor. Sfințirea Sfântului locaș a avut loc în anul 1796 de episcopul Vârșețului Iosif Ioanovici de Șacabent.

Arhitectura este în stil baroc din cărămidă, piatră și acoperită cu țiglă, iar turnul cu aramă. Pardoseala este făcută din placi de piatră șlefuită de către credincioșii parohiei.

În anul 1923 Sfânta Biserică din localitate intră într-un amplu proiect de resturare exterioară și interioara demolându-se acoperișul, iconostasul și cafasul rămânând doar pereții nedărâmați. Toate cheltuielile de restaurare au fost suportate de către enoriașii acestei parohii.

În anul 1984 biserica intră din nou întru process amplu de restaurare exterioară.

În anul 1924 sub conducerea preoților Ilie Imbrescu și Iosif Cristescu se începe pictarea bisericii de către zugravul Carol Papp din Buziaș care pictează pictura decorativă și de pictorul Bartolomeiu Delliomini din Caransebeș care pictează pictura artistică. Pictura facută de către cei doi pictori avea să dainuie pănă în anul 1998 cand sub conducerea părintelui Dumitru Ghimboașă se restaurează de către pictorii Ion și Ana Bădilă.