Parohia „Adormirea Maicii Domnului” - Cornea

Comuna Cornea se desfasoara in partea meediana in depresiunea Caransebes-Mehadia, din cunoscutul culoar tectonic Timis Cerna - Bistra, cu desfasurari laterale aproximativ simestric fata de aceasta, pe Muntii Tarcu - Godeanu la est de Muntii Semenicului la vest, strabatuta de la sud spre nosd de raul Timis si de raurile Luncavita, Belareca I mehadia la sud. In partea de nord - vest depozitele sedimentare si umplerea bazinului iau contact pe un front larg ci depozitele panoniere ale Depresiuni Panonice, spre sud de Caransebes ele se ingusteaza pana la Armenis, legandu-se astfel de poarta Orientala a Transilvaniei su depozite neogene din bazinul superior al raului Mehadica. Cota depresiunii in portiunea ce strabate teritoriul localitatii este cuprinsa intre 250m in zona Crusovat si 350m in zona garii Domasnea - Cornea. 1(extremitatea nordica a teritoriului comunei Cornea).

Depresiunea prezinta o fasie ingusta de-a lungul vailor cu caracter de lunca, terasele inferioare si superioare au energie de cca 100 - 150m, prezentand vai relativ puternic sapate de sedimente neogene sau cuaternare. Versantii sunt in general despaduriti, in prezent acoperiti cu livezi, pomi fructiferi sau pasuni.

Ca asezare, satul Cornea este incadrat in nordul depresiunii tectono - eroziva Domasnea - Mehadia, din culuarul Timis - Cerna - Bistra, si se desfasoara preponderent pe valea raului Luncavita si agfluentului acestuia Chisavat si s-a dezvoltat legat de depresiunea formata de apele raului Mehadica.

Dupa unii istorici, pe locul actualei Cornea s-ar parea ca se gasea localitatea dacica, apoidaco-romana Ad Panonius, enumerata in itinerariile antice - in speta cunoscuta Tabula Peutingeriana - intre Praietorium (Teregova) si Ad Median (Mehadia).

Cert este ca pana in momentul de fata descoperiri remarcabile pe teritoriul satului nu s-au facut, cu exceptia unor decoperiri ocazionale din pestera de la Piatra Erisovei, ce par a trada etapa paleoliticului superior3 precum si fragmente ceramice neolitice si din perioada Latene, gasite intamplator in hotarul dinspre Cornereva prin anii 1920-1925.

Localitatea este atestata documentar in 15395, amintita apoi in anul 1757 cu 100 de case6, in 1774,181 case7, in 1910 avea 1499 locuitori si 364 de case8, in 1935 avea 1475 locuitori si 410 case9. A facut parte din Regimentul de granita, compania a 8-a si avea sediul aici10. In 1992 satul avea 821 locuitori, din care 817 erau credinciosi ortodocsi si 3 baptisti, in 2002 erau 798 locuitori, din care 792 ortodocsi, 3 baptisti, 1 penticostal11. In 2012 erau 695 locuitori, toti ortodocsi.Actual este Comuna Cornea cu sat Cuptoare, si Crusovat.

Biserica cu hramul ,,Adormirea Maici Domnului" a fost construita in 1779, incendiata de turci in 1788, si refacuta si marita in 1792-1794.Este construita din piatra si din caramida, in stil baroc,cu dimensiunile de 26 x 9,30m, bolta aplatizta din caramida , iconostas de zid, acoperita cu tabla de aluminiu si turn din caramida acoperit cu tabla din cupru, care in mai multe randuri a fost vopsita in bronz,usile de la intrare din lemn de stejar compartimentate,stranile si scaunele din lemn sculptat de tei si stejar realizate de Gaspar Petru la Gataia, judetul Timis in anul 1985 cu ocazia sfintirii Bisericii.

Pictura murala a bisericii a fost realizata in 1824 de Dimitrie Popovici in tehnica ulei in stil realist.Tronul Maicii Domnului a fost zugravit in anul 1839.Pictura a fost reinoita in 1862 de Mihai Velceleanu14. Pictura Iconostasului realizata de Dimitrie Popovici a fost acoperita de pictura efectuata de Lazar Zbagan in 1855(?). Pictura actuala a fost realizata de Florica si Eugen Papici in 1993-1995.Pe cele doua strane situate in stanga si in dreapta iconostasului sunt cate doua icoane vechi inscriptionate cu texte chirilice.

DJCVCS detine in colectiile sale urmatoarele carti : Penticostar, Ramnic, 1785 (nr. inv. 1022)16,Adunarea Cazaniilor, Viena, 1793 ( 2 exemplare, nr.inv. 940,972)17, Minei, martie, Buda, 1804 (nr. inv. 925), Minei, iulie, Buda 1805 (nr. inv. 712).

In colectia de carte veche a Mitropoliei Banatului sunt cartile: Antologhion, Ramnic, 1745 (nr. inv. 19788)18. Evanghelie, Bucuresti, 1760 (nr. inv. 19982)19, Triod, Ramnic, 1761 (nr. inv. 19782)20,Octoih, Ramnic, 1750 (nr. inv. 19800)21.

DJANCS are registrele de stare civila pe anii 1831-1894.

Casa parohiala este noua, construita din piatra si caramida, acoperita cu tigla, avand 4 camere, 2 holuri, pivnita, curte, bucatarie si gradina.

Cimitirul cu suprafata de 2500 mp nu are capela.Aici sunt mai multe cruci de piatra din secolul XIX si trei cruci de fier din anul 1882.Gardul cimitirului s-a refacut integral in anul 2009 din fier.

Monumentul eroilor cazuti in primul Razboi Mondial, amplasat in fata bisericii, este din marmura alba ( 40 eroi din primul razboi mondial si 12 eroi din al doilea razboi mondial).

Lista preotilor: Cristea Popovici (1757)23, Petru Draganescu si Nicolae Draganescu (1775)24, Petru Popa (1770-1778), Nicolae Stoica (1778-1795), Andrei Draganescu (1793-1815), Ioan Draganescu (1815-1822), Mihai Mihulescu (1822-1843), Ignatie Valeanu (1816-1857), Petru Valeanu (1857-1860), Micsa Valeanu (1847-1867), Pavel Tatucu (1867-1869), Nistor Branzei (1876-1883), Simion Lalescu (1860-1908), Nicolae Goanta (1907-1909), Nicolae Valeanu (1909-1914, 1918-1965),Nicolae Coca (1914-1915), Vasile Usonescu (1915-1918), Remus Valeanu ( 1967-1984), Iosif Iocsa (1985 si prezent).

Biserica parohiala a fost inscrisa in lista monumentelor, dar din motive de administrare a imobilului, inainte de 1989, a fost scoasa, fara motiv temeinic din LMI.

Cu ocazia sfintelor sarbatori ale Nasteri Domnului,Invierii Domnului, Rusaliile si Adormirea Maicii Domnului se organizeaza activitati cultural religioase cu elevii claselor I - VIII din parohie cu care se tine permanent legatura, prezenta lor la Sfanta Biserica fiind foarte buna.De asemenea se organizeaza colete pentru ajutorarea celor nevoiasi pe langa cele oficiale ale parohiei.