Parohia „Naşterea Maicii Domnului” - Bănia

Parohia Bănia este situată în partea sudică a Depresiunii Văii Almăjului, zonă geografică componentă a Banatului și a județului Caraș Severin. La nord Comuna Bănia se învecinează cu Bozoviciul, la sud cu Berzasca, la este cu Eftimie Murgu, iar la vest cu Gârbovățul. Cercetările arheologice din perimetrul comunei, atestă faptul că omul a populat aceste ținuturi încă din perioada preistorică. Prima atestare documentară a localității este în anul 1484, când apare sub numele de Banya. În funcție de stăpânirile istorice și de grafia lingvistică a acestora, satul a avut diferite denumiri: Banya (1484, 1717, 1829), Bania (1603), Bandia (1750), Pania (1776), Bannia (1799), Bănia (1919). Cert este că locuitorii satului care au fost doar români, și-au numit satul lor Bănia, indiferent cum a fost scris în documente.

Asupra originii cuvântului Bănia, unii istorici maghiari susțin că denumirea localității ar consemna o activitate minieră bogată. Istoricii români, cât și lingviștii sunt de părere că numele localității are o rezonanță românească profundă, exprimând în esență o formă de organizare teritorială administrativă.

Perioada stăpânirii otomane și mai ales a administrației turcești (1658-1690) au fost deosebit de grele pentru localitate, mai ales ca Almăjul și Banatul erau la hotarul celor două imperii Otoman și Habsburgic.

ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] Ridicarea bisericii cu hramul "Nașterea Născătoarei de Dumnezeu", a început în anul 1780, pe pământul donat de către preotul Dimitrie Bogoevici, Construcția acesteia a durat cinci ani, până în anul 1785 când a fost sfințită de către Episcopul Vârșețului, Iosif Ioanovici Șakabent.

[ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Clădirea bisericii este zidită din piatră și cărămidă, având o lungime de 23,50 m și lățimea de 7,82 m. Stilul arhitectural al acesteia este barocul vienez.

În 1836 s-a adăugat turla bisericii, fiind acoperită cu tablă în anul 1867, la recomandarea episcopului Ioan Popasu al Caransebeșului, care vizitase parohia Bănia.

[PICTURA] În 1895 Biserica din Bănia este pictată de către pictorul Nicolae Hașca în schimbul sumei de 1200 florini. Pictura este executată în ulei, stil realist cu influențe renascentiste. Din pictura originală se mai pastrează doar cea de pe pereții laterali ai interiorului bisericii, pentru că în 1981, cupola care se degradase în timp, a fost repictată în stil bizantin de catre pictorul restaurator Nicolae Sava din București.

Într-un document din 1896, sunt amintiți meșterii Alexandru Craia și Dănilă Stroca, care se obligă să execute lucrările de sculptură pentru biserică. Astfel au executat sculptarea catapetesmei, în lemn de tei, a chivotului și a cafasului pentru cor, în schimbul sumei de 406 florini.

După foametea din 1864-1865 s-a înființat Comuna Bisericească pentru a ajuta pe oamenii nevoiași. Astfel, dispunând de bani Comuna Bisericească Bănia a ajutat de-a lungul timpului mai multe familii nevoiașe din localitate, a cumpărat în 1894, 7 jugăre și jumătate de pământ în Lunca Nerei, iar in 1896 dispunea de capitalul pentru pictarea și renovarea clădirii bisericii. Într-un document din anul 1896, preoții Dimitrie Bogoevici și Vichentie Pirtea consemnează următoarele: "Dorim urmașilor noștri să aibă zile mai senine, să țină strâns la datinile străbune, mai presus de toate să își iubească religia, limba și națiunea, căci acestea ridică vaza unui popor și țin pe dușman la respect".

În anul 1899, biserica este resfințită de către episcopul Nicolae Popeea, care a găsit aici clădirea restaurată a bisericii, ca o adevărată perlă.

În 1915 biserica din Bănia a fost nevoită să predea autorităților austro-ungare un clopot, pentru a fi topit și transformat în afet de tun.

Următoarea vizită canonica a avut loc în anul 1938, efectuată de către episcopul Vasile Lăzărescu, viitorul prim mitropolit al Banatului.

OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] În 1979, obiectele vechi de cult, icoane și cărți vechi sunt transferate la Muzeul Mitropolitan din Timișoara, în custodia căruia se găsesc până astăzi. În biserică se mai găsesc două icoane pe lemn foarte vechi, anterioare anului 1780 si chivotul sculptat în lemn de tei la anul 1896.

[ŞIRUL PREOŢILOR] Șirul preoților slujitori este: Ioan Avramovici (1778-1780), Ioan Nicolaevici (1782-1786), Ioan Pițiganie (1786-1787), Grigore Protea (1791-1820), Dimitrie Bogoevici (????-????) , Grigore Bogoevici ( ????-????), Ioan Bogoevici (????-????), Vichentie Pirtea(????-????), Pavel Bogoevici ( ????-????), Ioan Careba (????-????), Pavel Bogoevici,(????-????)[8].Silviu Novacovici(????-????), Pavel Bogoevici (????-????), Gheorghe Verendeanu(1980-1981) și Dănilă Băcilă(1982- prezent)

Parohia Bănia deține în proprietate două cimitire. Nu sunt înmormântate personalități de seamă în cele două cimitire, afară de preoții care au slujit la altarul Bisericii Ortodoxe din Bănia.

ATIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] În Parohia Bănia a existat încă din 1922 o fanfară, prezentă la toate activitățile și evenimentele comunității: botez, nuntă, inmormântare, dar și la diferite procesiuni religioase sau întâmpinări de ierarhi. În 1895 s-a înființat Comuna Bisericească Bănia, un fel de Casă de Ajutor Reciproc, pentru familiile nevoiașe din parohie

PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Parohia organizează, prin implicarea activă a doamei profesoare de religie Ana Băcilă și a preotului paroh, excursii tematice pentru tineret, un grup vocal de copii care cântă în cadrul serviciilor divine, activități cultural-artistice cu tinerii. De asemenea parohia a fost vizitată în mai multe rânduri de Episcopii Caransebeșului, Înaltpresfinţia Sa Laurențiu Streza și Presfinția Sa Lucian Mic, cu diferite ocazii, slujind Sfânta Liturghie.