Parohia „Naşterea Maicii Domnului” - Gârbovăţ

Parohia este aşezată în satul Gârbovăţ, comuna Bănia, Judeţul Caraş Severin. Satul este atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1603[1] care cuprindea 10 portale[2] şi care se situează numeric printre satele fruntaşe din acea vreme. În 1604 satul este donat familiei Lody Simon şi soţiei acestuia Boronka Suzana de către principele Rakotzy Sigismund. În conscrierea "conacelor" din 1690 satul GÎRBOVECZ apare în districtul Halmoş. În extinderea teritoriului batalionului din Jupalnic în 1774 este încorporat şi satul Gîrbovăţ.[3]Din punct de vedere ştiinţific satul a existat şi înainte de prima atestare documentară. Potrivit cercetătorilor au fost descoperite fragmente ceramice atribuite neoliticului la poalele sudice ale locului Dealul lui Anghel[4]. Preotul Nicolae Novacovici descoperă o piatră funerară cu următoarea inscripţie: "Thomas filius Dissi Vixit annos XX" (Toma fiul lui Dossi în vărstă de 20 de ani)[5].

Gârbovăţul a fost încorporat[6] Regimentului confiniar de graniţă Româno - Banatic nr. 13 şi aparţinea de compania grănicerească nr. 2 Bozovici[7] având în componenţa companiei puternice comunioane[8]: Surulescu (nr. de casă 15 cu 49 de suflete), Novacovici (nr. de casă 79 cu 39 suflete), Goga (nr de casă 88 cu 21 suflete), Ciortuz (nr. de casă 53 cu 32 suflete), Pitic (nr. de casă 31 cu 43 suflete) etc. În anul 1789 satul număra 36 de case, iar în anul 1843 erau înregistrate 99 de familii . Conform Recesământului din 1992 în Gârbovăţ au fost înregistraţi 773 locuitori, iar în 2002 erau 701 locuitori[9].

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE[ISTORIA ZIDIRII EI]

În Statisticile Eparhiei Caransebeşului din 1751 şi 1757[10] satul Gârbovăţ nu apare cu biserică din lemn. Preotul Dănilă Puia consemnează existenţa unei biserici din lemn la anul 1775 care avea hramul Naşterea Maicii Domnului, înlocuită apoi cu alta tot din lemn cu acelaşi hram, de dimensiuni reduse localizată pe Dealul lui Anghel. Într-o însemnare din anul 1788 este consemnat faptul că " biserica din bârne era destul de ruinată". Avea iconostasul din scândură de stejar, deasupra uşilor împărăteşti era o icoană a Sf. Treimi având în stânga şi în dreapta câte şase apostoli. Biserica din lemn din Gârbovăţ este singura biserică amintită de preotul Nicolae Novacovici[11].

Prima biserică din zid a fost construită în anul 1789 dacă ţinem cont de precizarea că biserica veche era ruinată şi necesita una nouă mai solidă şi mai încăpătoare[12]. În anul 1789 s-a găsit momentul de linişte potrivit, după retragerea turcilor, pentru o astfel de lucrare. Construcţia noii biserici a fost coordonată de preotul Ioan Constantinovici (1770 - 1803).[ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica s-a rezidit prin meşterul zidar Nicolae Creţa din Caransebeş cu preţul de 1200 de florini. Înzestrarea bisericii cu cele trebuincioase a devenit o prioritate pentru întreaga comunitate. A urmat o perioadă de procurare a celor sfinte, a dotării interioare, a împrejurimii avliei bisericii, lucrări conduse cu multă răbdare de preoţii care au slujit în altarul bisericii. Biserica este zidită în stil baroc vienez din piatră şi cărămidă. Grosimea zidului este cuprinsă între 1,20 - 2 m. Acoperişul este din lemn de stejar, plop şi brad acoperit cu tablă în anul 1978. Turnul construit din acelaşi material lemnos şi este acoperit cu tablă zincată prevăzut cu paratrăznet.[13] .[PICTURA] Pictura primei biserici din zid construită în anul 1789 a avut tâmpla pictată de Dimitrie Turcu în anul 1831[14], iar bolta şi pereţii laterali au fost pictaţi de Nicolae Haşcă în anul 1886.În anul 1876 pictorul Nicolae Haşcă donează bisericii din Gârbovăţ mai multe icoane pictate pe lemn. În anul 1896 Nicolae Haşcă pictează pentru preotul Maxim Novacovici o icoană cu 16 scene biblice[15]. În anul 1983 s-a reînoit pictura, spălat şi restaurat prin pictorul Gh. Costiurin din Bucureşti[16]. În anul 1982 sub păstorirea ÎPSS Dr. Nicolae Corneanu, protopop Gh. Neda şi a preotului Iosif Surulescu s-a pictat Sf. biserică cu tempera de ou şi s-a restaurat vechea pictură. Lucrarea a fost executată de un colectiv de pictori din care au făcut parte: Dan Decebal Căceu, Ioan Someşan şi Cornelia Grozdan din Timişoara. Sfinţirea picturii s-a făcut în anul 1983 de către PS Episcop vicar Timotei Lugojanul[17].

Din 2006 până în prezent sub păstorirea PS Lucian, episcopul Caransebeşului au mai fost efectuate şi alte lucrări: s-a introdus încălzirea centrală, s-au înlocuit uşile şi geamurile vechi din lemn cu termopan, s-au refăcut uşile împărăteşti, uşile diaconeşti, tronul Arhieresc şi tronul Maicii Domnului sculptate de maistru Dinu Anton, s-au schimbat şi sculptat strănile şi tetrapoadele vechi, s-au făcut reparaţii exterioare, s-a reînoit Sf. Masă. Biserica a primit ca donaţie o Dacie papuc servind de car mortuar din partea credinciosului Lica Ciortuz. Toate aceste lucrări au fost sfiinţite de PS Lucian în 22 noiembrie 2009. Clopotniţa este alipită de corpul bisericii iar clopotele sunt acţionate din interior.

[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Din inventarul pe anul 1971 desprindem lista cărţilor de cult: Apostol, Bucureşti (1784), Evanghelie, Râmnic, 1784, Antologhion, Bucureşti, 1786, Octoih, Blaj, 1792, Adunarea cazaniilor, Viena, 1793, Penticostar, Sibiu, 1805, Triodion, Blaj, 1813, predate Protopopiatului Oraviţa în anul 1978. În prezent parohia mai deţine Minee pe diferite luni, Triod 1897, Evanghelii 1888 şi 1895, Penticostar 1890[18].

[ŞIRUL PREOŢILOR] Preoţii care au slujit la parohia din Gârbovăţ au fost în marea lor majoritate fii ai locului provenind din familia preoţească Novacovici. În anul 1775 era preot în Gârbovăţ Gruia Rădescu din Şipot[19], Ioan Constantinovici (1770 - 1803), Ioan Novacovici (1803 - 1844), Pavel Novacovici (1828 - 1843), Maxim Novacovici (1873), Dumitru Bogoevici (1844 - 1845), Petru Novacovici )1845 - 1849), Ioan Bogoevici (1848), Radovan Pirtea (1849 - 1851), Moise Sîrbu (1849 - 1851), Maxim Novacovici (1851 - 1899), Nicolae Novacovici (1874 - 1939), Valeriu Popescu (1928 - 1929), Iosif Bololoi (1933- 1965), Valeriu Popescu (1965 - 1969), Dănilă Puia 81969 - 1975), Pavel Bogoevici (1975 - 1977), Iosif Surulescu (1977 - prezent).

C. CIMITIRUL

Parohia are cimitir în suprafaţă de 6944 mp cu mai multe monumente funerare vechi. Pietrele vechi de mormânt (znamenele) sunt datate încă din secolul trecut unele chiar mai vechi. Aici îşi dorm somnul de veci foşti preoţi şi învăţători ai satului printre care şi mulţi din familia preoţească Novacovici.

D. ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT[ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] În Gârbovăţ a activat un cor bărbătesc înfiinţat în anul 1934 dirijat de învăţătorul Petru Pistrilă precum şi o fanfară renumită în Valea Almăjului.[20] În anul 2013 a fost deschisă Casa memorială Novacovici, prima casă memorială din Almăj.

E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI[ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Parohia în parteneriat cu școala organizează periodic activităţi cu tinerii comunei cu prilejul diferitelor sărbători.