Parohia „Naşterea Maicii Domnului” - Putna

ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI2 D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Urme de locuire a zonei, atestate arheologic, aparțin epocii neolitice și au fost semnalate în punctul Cozocica pe teritoriul localității Putna. În Evul Mediu, locuitorii cătunului Ibalcina neputând face față incursiunilor de jaf ale cetelor turcești, caută un loc de așezare mai ferit. Ei se retrag spre sud - pe Valea Ibalcinei până la confluența cu râul Putna de unde pornesc spre est - la poalele Munților Almăjului. S-au așezat la locul numit Scoc la 1 km. de întâlnirea celor două ape, spre est și la 3 km. de localitatea Prigor. Însă de aici sunt alungați de prigoreni, mai ales de familia Tîra(spunea Anastasia Panduru nascutăîn 1887) și merg pe apa Putna înca 3 km spre N până la o mica depresiune - unde pârâul Putnița se varsă în râul Putna, între două spinări de deal, Găriște și Firigari, și vor forma satul Putna.

Numele satului Putna vine de la ucraineanul "PUTINA REKA" care înseamnă "vale de râu cu drum pe ea", dar Iorgu Iordan atrage atenția că, pentru Putna din Banat trebuie să invocăm și alte limbi slave. [1]

Comuna Putna s-a înființat pe la anul 1500 (prof. Dr. Carmen Albert).[2]

Prima mențiune documentară a localitații Putna - Almaj este în anul 1577[3]cu prilejul procesului de moștenire a moșiei Putna, între Ecaterina - soția lui George Gaman - subprefect în Caransebeș și fii lui Bertea Gașpar, cnez care a luptat cu almăjenii în oastea lui Mihai Viteazu, Miclos și Ferenz Pesty.Conform recensământului din 1603 si 1611 al districtului Caransebeș, nobilii proprietari de aici și Mezei Matei plătesc impozit pentru Poartă. Între anii 1682 - 1690 Marsigli călătorește prin Banat și întocmește conscripția de la 1690 care este unul din puținele documente rămase de pe vremea turceascaprivind toponomia Banatului. În conscripție este amintit "Districtul Halmas" cu comunele Putna, Prigor, Rudăria, Gîrbovăt, Șopot, Dalbosetz, Moceris, Lapușnik, Patas, Borloveni[4].

De asemenea Putna este amintită și în 1751[5], în 1757 avea 13 case[6] , în 1774 avea 39 de case , în 1910 avea 83 case și 410 locuitori[7], în 1935 avea 78 case și 306 locuitori[8], în 1992 erau 213 locuitori din care 207 erau credincioși ortodocși, în 2002 erau 198 locuitori din care 195 credincioși ortodocși[9]. Satul a facut parte din regimentul de granița, Compania a III-a cu sediul la Prigor[10]. Actualmente satul are 40 de case și 130 de locuitori

B.ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI]

Conform conscripției ordonate de Episcopul Caransebeșului, Ioan Georgevici(1748-1768), filia Putna făcea parte din Protopopiatul Mehadia și avea 16 bordee. Nu avea biserică. Administrația Parohiei Prigor cu filia Putna o facea preotul Dumitrascu Popovici de la Borloveni.

[ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] În anul 1832, la Putna se construiește o bisericuță veche de lemn, acoperită cu șindrilă la care putnenii se închinau, ulterior această bisericuță a fost reconstruită din piatra acoperită cu tiglă și exista și astăzi, la intrare în sat pe partea stângă. Are dimensiunile de 3x3 metri, altar dreptunghiular terminat într-un trunchi de con cu o cruce de fier în vârf. Cele patru laturi sunt pictate având reprezentările : "Sfântul Gheorghe în luptă cu balaurul", "Sfânta Treime", "Nașterea Mântuitorului" iar a patra latură din spate are o inscripție a cărui text este în cea mai mare parte deteriorat.[11] Coriolan Buracu precizează că toate serviciile religioase au fost săvârșite într-o capelă deschisă[12].

Pisania de pe partea de est a bisericii :"Această sfântă biserică s-a ridicat cu cheltuiala comunei Bisericii și cu ajutorul făcut de la evlavioasele inimi omenești care au binevoit a dărui spre mărirea lui Dumnezeu la anul 1896, domniind Maiestatea Sa, Regele Francisc Iosif, Episcop diecezan a fost ilustrul domnul Nicolae Popeea. S-a sființit la 8 septembrie anul 1897 prin Preon. Domn Protopresbiter Mihail Popovici din Orșova. Preot a fost Dl. Iosif Campianu, capelan Teodor Campianu. Notarul bisericii - Nicolaie Koca. Epitropi: Ianăș Zăvoianu, Pantelimon Boldea.

Membrii comitetului parohial : Ilie Valușescu, Ianăș Hînda, Teodor Boba, Alexa Zăvoianu, Dumitru Valușescu, Teodor Tudorescu, Alexe Mosoarcă, Petru Zăvoianu, Nicolae Balaci, Pavel Zăvoianu, Luca Hînda, Alexe Zăvoianu. Jude comunali : Zaharia Răscoviciu. Notar cercual : Traian Borduz.Intreprindatorul edificiului este dl. Zaharia Miulescu din Pîrvova. Nașul Sf. Biserici Nicolae Valușescu- prim codrean de stat"

Astfel biserica actuală cu Hramul "Nașterea Maicii Domnului" s-a zidit in 1892[13], în stil baroc, din piatrăși caramidă, acoperită cu țiglă, absida altarului cu plăci de azbociment, turnul din caramidă, degrosat, este acoperit cu tablă de cupru. În anul 1959 familia Anastasia, Luca și Pavel Panduru au donat bisericii Chivotul mare de pe Sfânta Masă facut din lemn și vopsit în alb de către pictorul Ion Dragilă de la Orsova. În anul 1960 Toma și Constantin Zăvoianu au refăcut zidul din fața bisericiicu cheltuiala lor iar după 3 ani au refăcut și restul de gard din fier cu ajutorul credincioșilor. În anul 1967-1968 a fost refăcută pictura interioară a bisericii de către pictorul Ion Dragilă, schele și reparațiile de tencuială în interior și exterior au fost făcute de către Toma și Constantin Zăvoianu, toată cheltuiala a fost suportată de către credincioși . La terminarea reparațiilor în anul 1868 - biserica a fost sființităde catre Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, preot fiind Ilie Ursu .

.[PICTURA]Biserica de la Putna, a fost repictatăîn anul 2004 de către pictorul Igor Isac, preot fiind Cătălin Primejdie cu sprijinul credincioșilor satului. În anul 2009 părintele Cătălin Primejdie cu sprijinul credincioșilor și a Primăriei au facut reparații la tencuielile din exterior și revopsită biserica în exterior, tot acum cu ajutorul credinciosului Pavel Motorga s-au pus ferestre termopan și biserica a fost acoperită cu tiglă . La 6 august 2009, biserica a fost resfințită de către PS Lucian Mic - Episcopul Caransebeșului.

La 01 februarie 2012 filia Putna a devenit parohie misionară preot fiind adus Cătălin Florin Cojocaru.La 31 august 2014 vechea biserică a satului a fost sfințită de catre PS Lucian Mic; în urma lucrărilor exterioare și interioare care au fost făcute la ea ; zi în care s-a oficiat și Sfânta Liturghie Arhierească.

C . CIMITIRUL. Parohia deţine un cimitir

[1] Vasile Ionita, Glosar toponimic Caras-Severin, Ed. Casa Corpului Didactic, Resita, 1972, p. 28.

[2] Carmen Albert, Documentele Institutului Social - Banat-Crisana, Editura Mirton, Timisoara,2003, p.62.

[3]Suciu Coriolan, Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania, Vol. II, Ed. Mitropoliei Banatului, Timisoara,1967, p. 64.

[4]Pavel Panduru,Monografia localității Prigor , Ed. Timpul, Resița 2000, p. 26.

[5]Suciu Ioan Dumitru, Constantin Radu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, vol.I, Timisoara, 1980 p. 193.

[6]Ibidem, p. 230.

[7] Martinovici Constantin, Istrate Nicolae, Dictionarul Transilvaniei, Banatului si a celorlalte tinuturi alipite, Ed. Institutul de Arte grafice "Ardealul", Cluj, 1921, p. 201.

[8]Lotreanu Ioan, Monografia Banatului, Ed. Institutul de Arte grafice "Tara".vol.I, Timisoara, 1935, p.334.

[9]Recensamant 1992-2002, Colectia registrelor de stare civila din judetul Caras-Severin, Putna

[10]Antoniu Marchescu, Granicerii banateni si comunitatea de avere, Ed. Tipografiei Diecezana Caransebes, 1941, p. 170.

[11]se disting cuvinte Ioan, Avram, Domnului, Carasu, Novac spre pomenire, Rascovits, anul 1821, dimeniunile altarului 1.30 x 83 cm, postamentul are 1.12x 22 cm.

[12]Pavel Panduru, Monografia localității Prigor, Ed. Timpul, Resița 2000, p. 26.

[13]Nicolae Stoicescu, Bibliografia localitatilor si monumentelor medievale din Banat,Ed. Banatului,Timisoara 1973, p. 123.