Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” - Mehadia

Parohia Mehadia face parte din Protopopiatul Băile Herculane, Episcopia Caransebeșului.

Este așezată în direcția N-S pe drumul E70, București-Timișoara la km 456, 54"lat si 22"longitudine, la 10 km de Băile Herculane, pe ambele părți ale râului Belareca.

Localitatea este atestată documentar în anul 1323 și este amintită apoi în 1369, 1428, 1719, precizându-se că "aici se află cârmuirea împărătească și comenduirea militară și capela romano-catolică franciscană".

Biserica ortodoxă cu hramul "Sf. Nicolae" a fost înălțată de Episcopul Isaia la 1748 și înnoită cu totul de episcopul Ioan Gheorghevici în 1752.

Localitatea apare în documente de prin 1774 cu 285 de case, în 1910 erau 685 de case și 2504 locuitori. A făcut parte din Regimentul de graniță, aici fiind sediul companiei a 5-a. În 1992, localitatea avea 2843 de locuitori din care 2708 credincioși ortodocși, 54 de romano-catolici, 45 de baptiști, 10 penticostali. În anul 2014, localitatea are 1476 de locuitori din care 1440 credincioși ortodocși, 1 romano-catolic, 25 baptiști, 8 penticostali și 2 martori.

  1. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE.

Biserica Parohială are două hramuri: Sf. Nicolae și Sf. Prooroc Ilie, când este și ruga satului.

A fost construită în anul 1780 din contribuția tuturor credincioșilor. La 20 iulie 1781 a fost sfințită de episcopul Vichentie Popovici. În 1788 a fost arsă de turci. Iată cum descrie Pr. C. Buracu acest eveniment: " 1788 august 18/29 se dau lupte înverșunate la Cepelea si Lazu Mare, între oastea turcă și cea austriacă împreună cu grănicerii de sub comanda generalului Papila. La 17 august turcii intră triumfători în Mehadia, transformând biserica românească în magazie de bucate, iar biserica nemțească în grajd. La 19 octombrie turcii se retrag din Mehadia lăsând-o prada flăcărilor mistuind toată clădirea.”

1794 - s-a renovat, iar la 6 mai 1796 s-a sfințit de către Iosif de Sacabenta.

În anul 1838, ianuarie 23, un cutremur puternic de pământ a dărâmat biserica, mai apoi fiind rezidita până în anul 1908, cand a fost sfințită la 20 iulie.

Lăcașul de cult are dimensiunile 20,80X9,30 mp. este construită din piatră și cărămidă, bolta este din lemn, pardoseala din dale de ciment, iconostasul din zid, turnul din cărămidă, decroșat și susținut de patru stâlpi masivi.

Pana în anul 1978 interiorul bisericii a suferit trei renovari ale picturii, cea mai importantă fiind cea executată de Elvira Dăscălescu în anul menționat mai sus, în timpul păstoririi P.C. Pr. Constantin Grozăvescu.

În anul 2013, biserica parohială a intrat în lucrări ample de renovare, refăcându-se tencuiala exterioară si avlia bisericii, iar din 2014 a început renovarea interiorului și a picturii, datorită stării de degradare foarte avansată.

Vizite canonice în Mehadia[2]:

  • 4 iulie 1779 - episcopii Petru Petrovici al Timișoarei, Iosif Ioanevici de Sacabenta al Vârșețului și al Carasebeșului și Ioan Ioanovici al Bacichii.
  • 20 iulie 1781 - Vichente Popovici a sfințit Biserica Mehadiei.
  • 9 mai 1796 - Iosif Ioanovici de Sacabenta a sfințit biserica.
  • 20 mai 1806 - vizitează Mitropolitul Meletie Tivansa din Alexandria.
  • 1857 și 1866 - Mitropolitul Andrei Baron de Șaguna.
  • 11/20 noiembrie 1865 - primul episcop român al Caransebeșului Ioan Popasu.
  • 11 august 1921 - vizitează episcopul Teodosie al Romanului.
  • 1922 - Episcopul Dr. Iosif Tr. Bădescu, episcopul Caransebeșului și Episcopul Filaret Musta.
  • 1972 - Î. P.S. Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului
  • 1984 - P.S.S. Dr. Timotei - episcop vicar - Mitropolia Banatului.
  • - P.S. Emilia Birdaș
  • - P.S. Laurențiu Streza
  • 15 iulie 2007 - P.S. Lucian, Episcopul Caransebeșului
  • 2010 - P.S. Lucian, Ep. Caransebeșului, P.S. Nicodim al Severinului, P.S. Siluan al Slatinei, P.S. Gurie al Ungariei
  • 2011 - P.S. Lucian, Episcopul Caransebeșului

Protopopii Mehadiei:

  • George Ilinescu, Dimitrievici Ștefan, Nicolae Stoica de Hațeg, Lazăr Radac, Iacob Popovici, Dimitrie Iacobescu, Mihai Popovici, Ioan Ștefanovici, Dionisie Popovici, Dr. Ioan Sârbu, Ioan Popa.
  • Preoții Mehadiei:
  • Inochentie, Petru Ianosevici, Atanasie Popovici, Atanasie Stoica de Hațeg, Samuilă Popovici, Gheorghe Stoica de Hațeg, Costa Stoica de Hațeg, Nicolae Dimitrievici, Cristofor Stoica de Hațeg, Dimitrie Mageriu, Nicolae Magiaru, Constantin Tepeniag, Alexe Fratesiu, Ioan Pepa, Constantin Dure, Coriolan Buracu, Aurel Colojoară, Ion Urechiatu, Constantin Grozăvescu, Băbuță Gabriel, Danci-Zarescu Petru Ciprian

Personalități bisericești importante pentru viața bisericească, culturală și socială:

Protopopul Nicolae Stoica de Hațeg

Primul cronicar al Banatului s-a născut la 23/24 februarie 1751 în Mehadia unde începe și școala primară. Urmează diferite școli sârbești, germane învățând să citească și să scrie în alfabetul chirilic, latin și german. A fost translator pentru generalul Papila și Împăratul Iosif al II-lea, care a vizitat Mehadia în anul 1773, pendulând între cariera militară și preoție. În același an este trimis de către tatăl său, de frica presiunilor romano-catolicismului, la Timișoara în slujba episcopului Vichentie Popovici. La 25 iulie 1777 este hirotonit diacon la Corni(Cornea), iar în 11 noiembrie este hirotonit preot. În 1792 este numit protopop la Mehadia de către Consistoriul de la Vârșeț. A fost un bun organizator, a muncit cu pasiune pentru păstrarea românismului și predarea în limba română în scoli dedicându-se intereselor poporenilor pe care-i păstorea.

A fost un bun numismat și epigrafist.

" Cronica Banatului " a scris-o abia la vârsta de 75 de ani și conform însemnărilor se referă la o perioadă mult mai întinsă: " Eu am dorit a vedea înscris în românește despre răzmerița din urmă cu turcii, cu patimile românilor noștri de aicea, precum și de începutul milităriei de graniță."

Nicolae Stoica de Hațeg s-a stins din viață la 6 ianuarie 1833 în Mehadia la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat în avlia bisericii din Mehadia, în partea de răsărit al sf. Altar, conform ultimelor descoperiri arheologice din anul 2007.

Pr. Iosif Coriolan Buracu

Născut la 15 mai 1888 în comuna Prigor, dintr-o veche familie grănicerească de origine macedo-română. După clasele primare urmează cursurile liceelor din Blaj și Brașov, iat teologia o studiază la Caransebeș.

În anul 1912 devine preot la Mehadia, unde îl întâlnește pe generalul Nicolae Cena împreună cu care desfășoară o bogată activitate culturală și socială. Pentru activiatea sa naționalistă a fost anchetat și arestat de către autoritățile maghiare. În 1918 a fost ales președinte al Consiliului național Român și comandant al gărzilor naționale care au înlocuit administrația maghiară cu cea românească, participând totodată și la Marea Unire de la Alba Iulia.

Coriolan Buracu a fost fondatorul Muzeului "General Nicolae Cena" de la Băile Herculane, având o prodogioasă activitate culturală îndreptându-și întreaga activitate în direcția consolidării unirii și a ridicării nivelului social și cultural al poporului.

Pentru toate ideile în favoarea cărora a militat, Pr. Iosif Coriolan Buracu a fost el însuși un exemplu prin faptele lui.

  1. CIMITIRUL

Cimitirul parohiei este de aprox.6100mp. si se află în lucrări de modernizare: capelă mortuară, garduri înconjurătoare, alei. În mijlocul lui se află ridicată o cruce din piatră și zidărie de către credincioși. Capela mortuară cu dimensiunile de 12x8m, cu turn(clopotniță) este construită din cărămidă și începând cu 01 iulie 2015 va deservii comunitatea din Mehadia.

  1. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE

Parohia desfășoară încă din anul 2003 activități sociale în beneficiul persoanelor defavorizate, bătrâni și copii printr-un program al Episcopiei Caransebeșului. În cadrul acestui program "Masa pe roți" sunt servite cu mâncare caldă aceste categorii de beneficiari și se oferă consiliere din partea preotului.

Totodată, parohia desfășoară activități cu copiii(elevi clasele primare și gimnaziale) prin Centrul de Tineret "SF. Nicolae" din Mehadia unde un număr însemnat de elevi participă la diverse activități, în parteneriat cu Centrul de Tineret al Episcopiei Caransebeșului.

Cultural, parohia noastră se impliă activ în viața parohienilor ei prin activități civice și culturale în perioada sărbătorilor mari, acțiunilor desfășurate împreună cu organele locale ș.a.

  1. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI

Parohia încearcă să dezvolte și să îmbunătățească în continuare programele sociale și cu tineretul pe care le desfășoară în cadrul comunității din Mehadia.

  1. DATE DE CONTACT ALE PAROHIEI

"Sf. Nicolae și Sf. Prooroc Ilie Tesviteanu", str. Principală, nr. 502, comuna Mehadia, jud. Caraș-Severin